
Află de ce mintea ta nu este liberă --de J. Krishnamurti
Pretutindeni în aceasta lume cuvantul ‘libertate’ a fost folosit abuziv, atât de către guverne tiranice, cât și de cele democratice, precum și de religii. Libertatea personală și independența nu există, decât poate în lumea științei. Nu există nici în lumea afacerilor, nici în instituțiile religioase, pe care omul le-a clădit prin frică și iluzie; nu există nici în guverne și nici în vreo altă sfera de activitate umană. Dar omul a pretins mereu că este liber și s-a plans că mediul extern îl înrobește. Libertatea înseamnă sa poți gândi autonom și cu claritate și nu să acționezi conform cu imperativele societății sau influențat de dispozițiile personale… Libertatea nu înseamnă doar libertate față de ceva, ci libertatea însăși. Ceea ce nu înseamnă libertatea de a face orice ni se năzare, așadar este necesară nu doar o înțelegere verbală, cât și factuală a implicațiilor acestui cuvânt. Nu încercăm să definim ceea ce este libertatea; unii o vor înțelege în concordanță cu înclinațiile personale și cu educația primită, iar alții vor nega însăși existența acestui concept. Libertatea se găsește nu prin căutare, ci, mai degrabă, prin înțelegerea a ceea ce ține mintea captivă. Cand barierele captivitatii sunt distruse, libertatea apare în mod firesc, fără a trebui sa fie căutată. Așadar important este nu cum se obține sau ce este libertatea, ci, mai degrabă, de ce mintea - produsul timpului și al mediului, supusă multiplelor experiențe de suferință și conflict - nu este liberă. Descoperă de ce mintea rămâne adânc condiționată la capătul a milioane de ani. Mintea este condiționată de către societate, prin diferitele culturi, legi, pedepse religioase, presiuni economice și altele. De fapt mintea este rezultatul trecutului, iar acest trecut este tradiția. Mintea trăiește în aceasta tradiție cu toate zbaterile, conflictele și agoniile sale. Se pune întrebarea dacă mintea poate fi liberă de toate condiționările sale. Dacă nu se eliberează de condiționări, umanitatea va rămâne mereu captivă, iar viața - un câmp de lupta. Un lucru de înțeles în această explorare este natura autorității. În orice comunitate legea și polițistul sunt necesare, dar noi am introdus polițistul în lumea interioară a gândurilor și emoțiilor. În această lume obediența a fost instaurată prin traditie, experiență și obiceiuri - obediență față de părinți, față de societate, față de preoți. Obediența este însă născută din frică, frica de a nu eșua, de a acționa independent, de a nu fi în siguranță, de a nu aparține unei comunități, de a sta pe propriile picioare, de a greși. O disciplină ce vine fără efort, fără conformism este simpla observare a acestor frici, anxietăți și invidii; a-ți vedea fricile și ambițiile așa cum ai observa un arbore. În simpla observare stă disciplina. Cuvântul disciplină înseamnă învățare, nu conformism, suprimare sau obediență. Descoperirea naturii și structurii condiționărilor aduce ordine, și nu vorbim despre ordinea societății, care înseamnă de fapt dezordine.
J. Krishnamuti was a great Indian philosopher of the 20th century.
SEED QUESTIONS FOR REFLECTION: How do you relate to the notion that true freedom is to be found not by seeking it but rather through a deeper understanding of what it is that imprisons the mind? Can you share a personal story that has helped you understand the depth of your own conditioning and what it means to break free from it? What helps you observe your fears, anxieties, and envies with the simple clarity of seeing a tree, thereby fostering a discipline that is rooted in learning rather than conformity?